|
Noul proiect privind vizele SUA,introdus in Congres nu are avantaje pentru Romania. |
|
 Un nou proiect de lege privind Visa Waiver a fost introdus, marţi, în Congresul american, însă forma actuală a acestuia nu favorizează România, deoarece prevede ca obligatorie o rată de respingere a cererilor de viză de maximum 10%, rata fiind în cazul României de 22,4%
Proiectul este, însă, salutat de către ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Proiectul a fost introdus de senatorii americani Barbara A. Mikulski (democrată, reprezentând statul Maryland) şi Mark Kirk (republican, reprezentând statul Illinois).
Intitulat Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, documentul beneficiază de susţinere din partea ambelor formaţiuni politice americane şi din partea preşedintelui Obama şi, potrivit unui comunicat al senatoarei Mikulski, are ca scop încurajarea deplasărilor şi turismului din Statele Unite.
Proiectul, deşi flexibilizează criteriile de includere în programul Visa Waiver, nu constituie în forma actuală un avantaj pentru România, ţară în care rata de respingere a cererilor de viză pentru SUA a fost de 22,4% pentru anul 2011, potrivit unor date MAE de la începutul lunii ianuarie.
Totuşi, în ultimii ani se remarcă o tendinţă descendentă a acestui indicator. Astfel, în anul 2009 rata de respingere a solicitărilor de viză a fost de 26,3%, iar în 2010 de 24,8%.
MAE anunţa, la 4 ianuarie, într-un comunicat în care prezenta situaţia ratei de refuz a vizelor pentru SUA, că "aşteaptă cu încredere rezultatele procesului legislativ în curs, din SUA, de modificare a criteriilor de acces în programul Visa Waiver, în condiţiile în care pragul actual de 3% al ratei de refuz al solicitărilor de viză este, în mod obiectiv, extrem de dificil de atins".
Pe de altă parte, proiectul legislativ prevede că statele care doresc să fie incluse în programul Visa Waiver trebuie să aibă o rată de depăşire a perioadei de şedere legală (overstay rate) pentru cetăţenii care nu sunt imigranţi de maximum 3% însă oferă Secretarului pentru Securitate Internă al SUA o anumită flexibilitate. Astfel, acesta poate face excepţie de la aplicarea acestui criteriu pentru ţările a căror participare la programul Visa Waiver nu prezintă o ameninţare la adresa ordinii publice, a securităţii sau a normelor privind imigraţia şi cu condiţia ca respectivele state să "coopereze pe deplin cu SUA în combaterea terorismului". Proiectul de lege ar autoriza de asemenea Secretarul pentru Securitate Internă al SUA să "plaseze un stat membru al Visa Waiver într-o perioadă de probă în cazul în care rata de depăşire a perioadei legale de şedere (overstay rate) depăşeşte 3%, trimiţând astfel un mesaj puternic actualelor state membre ale programului că SUA sunt decise că acesta trebuie să fie o componentă a securităţii noastre".
Pe de altă parte, proiectul de lege, numit în comunicat Mikulski-Kirk, prevede că statul care solicită includerea în programul Visa Waiver trebuie să aibă, la momentul la care formulează solicitarea de admitere în program, o rată de respingere a solicitărilor de viză care să nu depăşească 3%. Proiectul prevede însă că Secretarul pentru Securitate Internă este autorizat să dispună includerea în program a ţărilor solicitante care îndeplinesc standardele de securitate solicitate de SUA şi în cazul cărora rata de respingere a cererilor de viză este de maximum 10%, "în funcţie de numărul total de aplicanţi, socotiţi individual", se mai arată în comunicat.
Potrivit comunicatului publicat de senatoarea Barbara Mikulsky, de origine poloneză, legea este în favoarea Poloniei ţară care, la rândul său, doreşte să fie inclusă în Programul Visa Waiver. Proiectul beneficiază de susţinerea publică din partea preşedintelui Obama, dar şi de sprijinul Camerei de Comerţ a SUA, Asociaţiei Americane de Turism, American Hotel and Lodging Association şi National Retail Federation.
În prezent, cetăţeni din 36 de state participă la programul Visa Waiver, care le permite să călătorească în SUA fără viză, în calitate de vizitatori străini, pe o durată de maxim 90 de zile.
Conform unui comunicat MAE, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, care s-a întâlnit, miercuri, cu Eric Stewart, preşedintele Consiliului de Afaceri SUA-România, a salutat introducerea, în Congresul SUA, la 31 ianuarie, a noului proiect legislativ de ajustare a setului de criterii pentru accesul în programul Visa Waiver. El s-a referit de asemenea, în discuţiile cu oficialul american, la impactul negativ al menţinerii regimului de vize pentru oamenii de afaceri şi cetăţenii români la călătoriile în SUA asupra eforturilor de consolidare şi aprofundare a relaţiilor economice bilaterale.
Sursa:Mediafax
A.D. |
|
Ministrul de Interne Cancellieri: „Emigrati citadini? Nu doar pentru nasteri, este nevoie de conditii” |
|
 "jus soli simplu ar crea uşor condiţii pentru care copiii din toata lumea ar putea fi nascuti in Italia.
Cetăţenie trebuie sa derive de la o serie de factori: dacă un copil este născut în Italia,si daca este integrat şi a făcut o parte din studiile lor in Italia" a declarat Ministrul de Interne Cancellieri Annamaria, in timpul unui interviu.
Ministrul a mai vorbit şi despre urgenta închisorilor: "Amnistia o văd ca si pe un act de clemenţă legat de fapte sau sau condiţii particulare, dar dacă trebuie să fie doar o golire de închisori în calitate de cetăţean ma voi rebela, trebuie sa nasca ca si act politic al Parlamentului, nu ca act administrativ, trebuie să provină de la o puternica vointa politica a Parlamentului."
"Am vizitat multe închisori Multe functioneaza, dar mă întreb cum stand inauntru nu se poate iesi mai deteliorati ", a continuat Minustrul Cancellieri.
|
|
|
URMĂRILE PROTESTELOR DIN CAPITALĂ: Amnesty International cere României să ancheteze acuzaţiile privind acţiunile jandarmilor |
|
 Amnesty International cere autorităţilor române să demareze o anchetă completă şi eficientă în legătură cu acuzaţiile de folosire excesivă a forţei de către jadarmi în timpul dispersării participanţilor la protestele din Bucureşti, se arată într-un comunicat al organizaţiei.
Într-o scrisoare adresată ministrului român de Interne, Constantin Traian Igaş, Inspectorului general al Jandarmeriei Române, colonel Agelică Costel Gavrilă, şi procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, organizaţia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste acuzaţii şi le-a cerut autorităţilor să aducă în faţa justiţiei pe oricine s-a făcut responsabili de încălcarea drepturilor omului.
Deşi, potrivit legilor internaţionale privind drepturile omului, fiecare persoană are dreptul să participe la reuniuni legale şi paşnice, pot fi impuse unele restricţii în exercitarea acestor drepturi în interesul securităţii naţionale sau siguranţei publice, al ordinii publice, al protejării sănătăţii publice sau morale sau al protejării drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
Amnesty International nu contestă dreptul autorităţilor române de a acţiona în acord cu legea pentru a impune astfel de restricţii şi recunoaşte că poliţia are obligaţia de a garanta siguranţa şi securitatea, se arată în comunicatul remis MEDIAFAX. Totuşi, acţiunea poliţiei în timpul demonstraţiilor trebuie desfăşurată în concordanţă cu legislaţia şi standardele internaţionale, inclusiv datoria de a acţiona cu moderaţie, proporţional cu gravitatea ofensei şi cu obiectivul legitim fixat, de a minimiza prejudiciile şi de a respecta şi proteja viaţa umană.
Potrivit unei declaraţii emise la 20 ianuarie de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, au fost înregistrate patru plângeri penale împotriva jandarmilor implicaţi în asigurarea ordinii publice în timpul demonstraţiilor.
Amnesty International cere procurorului general să se asigure că vor fi demarate anchete prompte, independente, complete şi eficiente în privinţa plângerilor înregistrate, precum şi a altor cazuri de acuzaţii de folosire excesivă a forţei de către poliţie.
Amnesty International le cere, de asemenea, autorităţilor române să se asigure că, în contextul continuării protestelor din Bucureşti, acţiunile poliţiei din timpul demonstraţiilor respectă permanent obligaţiile ce decurg din legislaţia internaţională privind drepturile omului şi standardele internaţionale stabilite pentru astfel de situaţii, inclusiv Principiile de bază ale ONU privind folosirea forţei şi a armelor de foc de către cei responsabili de aplicarea legii.
Protestele din Piaţa Universităţii au fost marcate, în 14 şi 15 ianuarie, de scene de violenţă. Sâmbătă 14 ianuarie, manifestanţii au ocupat strada, ceea ce a determinat intervenţia în forţă a jandarmilor, culminând cu evacuarea pieţei, la miezul nopţii. O zi mai târziu, violenţele au fost şi mai intense, în principal între Universitate şi Piaţa Unirii, unde manifestanţii au aruncat cu pietre, petarde şi sticle spre jandarmi, au dat foc mai multor obiecte şi au spart geamurile unor magazine. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene, cu bastoane şi tunuri cu apă.
Sursa: Mediafax |
|
Cutremur cu magnitudinea 8,9 în Japonia; Risc de tsunami! |
|
Cinci centrale nucleare au fost închise în Japonia, în urma cutremurului cu magnitudinea de 8,9, care a avut loc astăzi, în largul coastelor de nord-est ale acestei ţări, relatează BBC News Online.
„Un cutremur de o asemenea magnitudine are potenţialul să genereze un tsunami distrugător care poate atinge coastele din apropierea epicentrului în câteva minute şi coastele mai îndepărtate în câteva ore”, a precizat Centrul.
În alertă se află Insula Guam, Taiwanul, Filipine, Insulele Marshall, Indonezia, Papua Noua Guinee, Nauru, Micronezia şi Hawaii.
În Japonia, valuri de 4,20 de metri înălţime au ajuns pe coasta Pacificului, luând maşini şi vapoare. În prefectura Iwate, mai multe maşini au fost văzute plutind în port.
Un tsunami de zece metri a lovit vineri coastele Sendai din nord-vestul ţării, scrie presa internațională.
Numeroase persoane au fost rănite în timpul cutremurului, scrie agenţia Kyodo.
În Filipine, unde estul arhipelagului este ameninţat de un tsunami, nu a fost emis niciun ordin de evacuare, dar locuitorii din zonele de coastă au fost plasaţi în alertă „în aşteptarea unor noi instrucţiuni”, a declarat Renato Solidum, şeful agenţiei de seismologie din Filipine, într-un mesaj difuzat la radio în toată ţara.
O alertă de tsunami a fost emisă vineri şi pentru arhipelagul rus Kurile, potrivit Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.
Această alertă se referă la tot arhipelagul Kurile, inclusiv cele patru insule din Kurilele de Sud, disputate de Rusia şi Japonia. Populaţia este în curs de evacuare.
Alerta de tsunami nu se referă însă și la insula Sahalin, mult mai întinsă şi mai populată.
O replică puternică a cutremurului cu magnitudinea de 8,8 grade din nord-estul Japoniei a avut loc la ora 15.20 (08.20 ora Repubicii Moldova) şi a fost resimţită la Tokyo.
Şase incendii au fost semnalate la Tokyo în urma cutremurului puternic produs în nord-estul ţării, a anunţat agenţia de presă Jiji.
Acoperişul unei clădiri din centrul Tokyo, unde 600 de studenţi participau la o ceremonie de înmânare a diplomelor, s-a prăbuşit, provocând rănirea mai multor persoane, spun pompierii şi medicii.
Traficul aerian a fost oprit în marele aeroport din arhipelag, la Narita (regiunea Tokyo), unde serviciile aeroportuare verificau starea pistelor.
Trenurile expres Shinkansen au fost imediat oprite în întreaga zonă de nord-est a arhipelagului şi autostrăzile din regiunea Tokyo au fost închise la câteva minute după cutremur.
Japonia şi-a trimis forţele navale de autoapărare (FAD) către zona Miyagi.
În capitala Tokyo, situată la 380 de kilometri distanţă, cutremurul a fost puternic resimţit timp de cel puţin două minute, iar majoritatea locuitorilor au ieşit pe străzi.
O alertă de nivel maxim a fost declanşată de agenţia japoneză, care a avertizat în legătură cu un tsunami de mare amploare, a cărui înălţime ar putea ajunge până la şase metri. O alertă de tsunami a fost emisă pentru Japonia, Rusia, Insulele Mariane, Filipine, Insula Guam, Taiwanul, Insulele Marshall, Indonezia, Papua Noua Guinee, Nauru, Micronezia şi Hawaii.
|
|
|
|
|
Populaţia înregistrată la Recensământul Populaţiei a fost de 20.254.866 cu aproape un milion mai puţin faţă de datele din statisticile din luna iulie a anului 2011 – 21.354.396. Populaţia stabilă este de 19.042.936 în timp ce persoanele plecate pe perioadă îndelungată sunt în număr de 910.264.