Login

Effettua il Login o Registra un Account

LOGIN AREA
Istorie
Deshumarea soţilor Ceauşescu

Presa internaţională remarcă, în relatările despre deshumarea lui Nicolae Ceauşescu, atât existenţa a numeroase “teorii ale conspiraţiei” alimentate de “misterul” care a învăluit moartea şi înhumarea fostului preşedinte român, cât şi numărul mare al nostalgicilor regimului comunist din România. Rămăşiţele pământeşti ale fostului dictator comunist român, Nicolae Ceauşescu, şi ale soţiei sale Elena au fost exhumate pentru prelevarea de teste ADN, în urma solicitării rudelor, care vor să se asigure că trupurile aparţin într-adevăr fostului cuplu prezidenţial. Putem să remarcăm faptul că în România există încă mulţi nostalgici ai regimului sau adepţi ai teoriilor conspiraţiei privind moartea celor doi. “Imi pare rău că nu mai trăieşte. Imi pare rău că l-au omorât. El a reuşit să plătească toate datoriile României şi apoi l-au dat jos”, a spus o bucureşteancă. ”Cred că este ciudat că i-au exhumat acum, după 20 de ani. Trebuie să ascundă ceva. De ce nu au permis asta până acum?“, se întreabă un altul. Dictatorul a condus România timp de 25 de ani cu o mână de fier, înainte de a fi îndepărtat de la putere şi executat în timpul revoluţiei anticomuniste din 1989, când au murit peste 1.000 de persoane. Rămăşiţele pământeşti ale celor doi au fost exhumate la Bucureşti pentru a li se confirma identitatea. În timp ce ducea o politică externă mai flexibilă faţă de Occident decât alte ţări semnatare ale Pactului de la Varşovia şi era primit cu onoruri de puterile occidentale în scurte vizite, el şi-a reprimat populaţia cu ajutorul temutelor servicii ale securităţii, a impus un uriaş cult al personalităţii şi a adus România într-o profundă sărăcie. CNN, care a difuzat un reportaj realizat la Târgovişte, locul unde au fost executaţi Nicolae şi Elena Ceauşescu, aminteşte megalomania dictatorului român, care “a început, în anii ‘80, să-şi construiască un palat cu suprafeţe kilometrice din marmură şi mii de candelabre de cristal“. În prezent este sediul Parlamentului român, acesta fiind cea mai mare clădire civilă de birouri din lume şi a doua clădire ca mărime după Pentagon. Teoriile conspiraţiei au mers de la varianta potrivit căreia mormintele ar fi fost goale până la cea potrivit căreia trupurile cuplului Ceauşescu ar fi fost sustrase în mod misterios şi înlocuite în sicrie cu victime anonime din timpul celei mai sângeroase revoluţii anticomuniste din Europa“, notează agenţia americană, care adaugă că, în final, măcar una dintre teorii a fost exclusă. “Mormintele nu sunt goale”, a declarat Valentin Ceauşescu, fiul cuplului. “Există încă o anumită nostalgie legată de perioada comunistă şi un anumit regret că Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi”, subliniază postul Voice of America. Subiectul exhumarii sotilor Ceausescu este tratat si de cotidianul britanic The Guardian, care aminteşte că “admiratorii lor provin în mare parte din vechea elită şi din rândul persoanelor mai în vârstă, care regretă anii în care la putere era «conducătorul» lor şi soţia sa, căreia îi plăcea să fie considerată «mama naţiunii»”. Rămăşiţele pământeşti ale dictatorului român Nicolae Ceauşescu şi ale soţiei sale Elena au fost exhumate la peste 20 de ani de la executarea lor, în încercarea de a pune capăt teoriilor conspiraţiei privind moartea celor doi. „Ceauşescu a înăbuşit opoziţia cu ajutorul Securităţii, poliţia sa secretă, care ar fi avut 700.000 de informatori, dintr-o populaţie totală a ţării de 22 de milioane de locuitori”, menţionează postul arab Al-Jazeera. Într-un articol intitulat “Inventatorul «Naţiunii palestiniene» este exhumat”, postul israelian Arutz Sheva precizează că Ceauşescu a fost “un mentor” pentru liderul palestinian Yasser Arafat şi “este considerat de mulţi ca fiind creatorul conceptului de identitate naţională palestiniană, ca armă de propagandă împotriva sionismului”. Numeroase publicaţii din întreaga lume au preluat ştirile agenţiilor de presă internaţionale, subiectul fiind tratat şi de Himalayan Times, Shanghai Daily, Japan Today, sau Times of Malta. Medicii legişti au prelevat probe de la Nicolae  şi Elena Ceauşescu, rămăşiţele pământeşti ale acestora fiind reînhumate. Un bărbat care susţine că a participat la o parte a procedurii de exhumare a lui Nicolae Ceauşescu a declarat, că sicriul fostului dictator a fost scos din mormânt şi pus pe un postament, pentru ca medicii legişti să poată preleva probe. El a precizat că medicii au luat probe biologice şi din hainele cu care a fost înmormântat Nicolae Ceauşescu. Testele ADN în cazul cuplului  ar putea dura şi şase luni dacă solul în care au stat sicriele a avut multă umiditate, îngrăşaminte sau acid, a declarat directorul general al Institutului National de Medicină Legală (INML), Dan Dermengiu. El a precizat că au fost situaţii în care un rezultat aproximativ al testelor ADN a putut fi obţinut şi după mai mult de jumătate de an. Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu, a declarat la plecarea din Cimitirul Ghencea, unde prelevarea probelor biologice s-a încheiat, că din ceea ce a văzut, înclină să creadă că mormintele aparţin socrilor săi,dar nu este sigur până la rezultatul analizelor. Oprean a declarat că a recunoscut paltonul negru găurit şi pantalonii în care a fost înmormântat Nicolae Ceauşescu. În privinţa probelor recoltate, Mircea Oprean a susţinut că, cele prelevate de la Nicolae Ceauşescu au fost mai bine conservate, în timp ce la Elena Ceauşescu probele au fost mai degradate, probabil din cauza umidităţii din sol.
 
La 24 de ani de la dezastru, Cernobîl devine obiectiv turistic

26 aprilie 1986. Puţin după miezul nopţii, la ora 1:23, s-a produs cel mai grav accident nuclear din lume. Explozia reactorului numarul 4, din cadrul Centralei Atomoelectrice Cernobîl, din Ucraina, a devenit sinonim cu o contaminare a trei continente: Europa, Asia şi America de Nord. Costurile acestui accident s-au ridicat la 13 miliarde de dolari. În acest moment, nu doar ruinele din zona reactorului sunt periculoase. Pădurile din regiune, dacă ar fi incendiate, ar produce un nor toxic, la fel de nesigure sunt şi digurile râului Pripiat, a căror prăbuşire ar fi dezastruoase pentru mediu. Nici groapa în care sunt depozitate deşeurile nu mai are aceeaşi forţă de izolare, ca acum 24 de ani. În urmă cu câţiva ani, postul de televiziune ucrainean Canal 5 a tras un semnal de alarmă autorităţilor de la Kiev, pe care le-au acuzat că nu au acordat fonduri suficiente pentru a ţine sub control regiunea. Astăzi, zona a devenit un punct de atracţie turistică, pentru cei aflaţi în căutarea de senzaţional. Cu un ghid şi cu 1.100 de lire, sejurul de patru zile la hotelul  Kiev Prezident, de patru stele, are inclus în program o vizită la Catedrala Sofia, dar şi o excursie de o zi la Cernobîl. Ghidul îi aduce pe turişti la 100 de metri depărtare de reactorul 4. O vizită rapidă prin "pădurea roşie", în oraşul Pripiat şi câteva scurte întâlniri cu locuitori, persoane care şi-au asumat riscul de a reveni în regiune. La finalul excursiei, o măsurare rapidă a nivelului de radiaţie pe care fiecare turist îl emite şi o fotografie de grup care să marcheze vizita în locul în care s-a produs cel mai mare accident nuclear. După explozie, se ştie că evacuarea populaţiei a început abia după 36 de ore, iar oraşul Pripiat, aflat la numai patru kilometri depărtare de centrală, nu a mai fost locuit, astăzi fiind o mărturie-fantomă a evenimentelor care au avut loc acum 24 de ani. Ancheta a stabilit că incidentul a avut loc în timp ce inginerii centralei efectuau un test pentru optimizarea instalaţiilor.În zilele care au urmat, alte 76 de aşezări au fost părăsite, şi chiar dacă un ordin interzicea reîntoarcerea, pe motiv că exista pericolul extinderii contaminării, peste 800 de bătrâni l-au ignorat şi s-au reîntors în satele lor. Curenţii de aer au purtat norul radioactiv în România, Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria, Grecia, Bulgaria, Turcia şi Germania. Efectul a fost însă mult mai puternic, întrucât în toate ţările emisferei nordice s-a înregistrat o creştere a nivelului general al radioactivităţii. Accidentul a reprezentat o tragedie umană, cu efecte puternice asupra mediului, a sănătăţii publice, a mediului economic şi social. Incendiul la reactor a fost stins abia după 10 zile, timp în care a fost eliberată în atmosferă o cantitate foarte mare de material radioactiv: izotopi radioactivi de iod, Cesiu-134 şi Cesiu-137, Stronţiu-90 şi Plutoniu-239. Dacă, izotopii de iod au un timp de înjumătăţire de maxim opt zile, iar cel de Cesiu-137 - de 30 de ani, Plutoniu-239 are un timp de înjumătăţire de până la 24.000 de ani. Norul eliberat în atmosferă a avut o concentraţie de peste 100 de ori mai mare decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, conform estimărilor programului internaţional pentru monitorizarea efectelor accidentului de la Cernobâl asupra sănătăţii (IPHECA), iniţiat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.  Din cele peste 500 de persoane aflate în centrală, la momentul exploziei, câteva au murit în urma incendiului. Alte 400 de persoane, au fost internate cu diferite diagnostice, dintre care 28 au murit în primele săptămâni, iar 140 au suferit de sindrom acut de iradiere. O parte dintre acestea au murit în următorii ani, alte peste 600.000 de persoane (soldaţi şi muncitori), cunoscute sub numele de lichidatori, aduse pentru a stinge incendiul şi pentru a limita proporţiile dezastrului au fost expuse la doze ridicate de radiaţii. Tot cu ajutorul lor s-a construit şi sarcofagul de ciment în care a fost "îmbrăcat" reactorul şi miezul topit al acestuia. Abia pe 1 mai a început monitorizarea apei potabile şi a laptelui, iar efectul acestei măsuri tardive s-a văzut în anii următori. Cei care erau copii la acea vreme şi care aveau în alimentaţie lapte au fost predispuşi cancerului de tiroidă. Incidenţa cazurilor de cancer la copii, care atunci aveau mai puţin de 15 ani sau care s-au născut în acea perioadă, a crescut alarmant şi a fost mai mare decât pe alte categorii de vârstă. Pe 23 mai 1986, la aproape o lună de la eveniment, a început şi distribuţia de medicamente pe bază de iod. Scopul era să inhibe absorbţia de iod radioactiv de glanda tiroidă. Din punct de vedere medical, această măsură a fost prea târzie, întrucât volumul a fost absorbit în primele 10 zile. Tot la începutul lunii mai s-au produs şi primele depuneri radioactive pe teritoriul României. Şi la noi, distribuţia de iodură de potasiu a început cu întârziere, pe 3 mai, la aproape 24 de ore după ce populaţia a fost informată cu privire la explozie. Întrebarea e: Oare e o idee bună ca Cernobîl să fie un punct de atracţie turistică?

Corina F. Vatavu